un mesaj de la Scott Rabalais
Intrebare: Vreau sa cresc spiritual, dar nu stiu sigur cum. Cum sa devin mai spiritual? Raspuns: Cand ne aflam in mijlocul constiintei
separarii, este ceva comun ca noi sa credem ca a face este raspunsul la orice intrebare. De la nastere majoritatea dintre noi am fost
invatati ca a face inseamna a progresa si, pana la un anumit punct, este adevarat. Dar cand vine vorba despre spiritualitate, a face
nu este neaparat raspunsul corect. In principiu, actiunea este o manifestare a complexului minte-corp. Cand facem, noi in mod
caracteristic angajam si mintea si corpul in realizarea unei sarcini. Indoctrinarea noastra culturala, care promoveaza valorile statusului
sau realizarilor, intareste ideea de a face pentru a atinge un scop sau un sens economic, a face bani. Statusul, realizarea, obtinerea
scourilor si a face bani sunt toate foarte bune si la moda, dar ele nu ne conduc neaparat la o crestere spirituala sau o realizare de
sine.Taramul fizic este sinonim cu a face, in timp ce taramul mental se afla acolo unde noi experimentam gandirea si
simtirea.Gandirea poate fi privita ca o forma pentru a face, desi poate ca nu este atat de evidenta ca si actiunea fizica. In taramul
spiritual noi intalnim starea de a fi. In timpc e a face si a gandi angajeaza corpul si mintea, a fi nu angajeaza pe nici un a dintre ele.In
schimb, a fi este constiinta simpla, care nu necesita nici un efort special sau vreun proces complex de gandire. Este elefantul in
camera, si deci sa ne ascundem esenta a cine suntem astfel incat sa nu il observam de dragul gandirii sau de a face. Ganditi-va ca vi
s-a dat o directiva pentru A FI CONSTIENT. Ce ati face? Ei bine, nimic! Constientizarea nu necesita actiune, doar atentie. Necesita
constientizare, dorinta de a vedea. De secole misticii au declarat importanta tacerii si a linistii pentru a realiza divinitatea interioara.
Starile de tacere si de liniste nu au nici o legatura cu actiunea sau cu gandul. Tacerea este antiteza actiunii; linistea este cea care
ramane cand procesul gandirii dispare. Ideea ca cineva vrea sa devina mai spiritual este cam la fel ca apa care vrea sa devina apa.
Noi toti suntem spirituali, desi multi dintre noi nu suntem constienti de natura noastra spirituala. Desi am putea deveni mai constienti
de esenta noastra spirituala, aceasta constientizare nu schimba natura a cine si ce suntem. Se schimba ceea ce percepem sau ceea
ce permitem sa intre in campul nostru de experienta.Doar pentru ca traim intr-o cutie de ani de zile asta nu inseamna ca nu exista nici
o experienta in afara cutiei. Cand decidem sa ridicam capacul si sa iesim din cutie, natura noastra nu se schimba, se schimba doar
ceea ce constientizam. A deveni implica actiune, cum ar fi a lucra sau a evolua pentru a atinge o anumita stare a completarii. Nu
trebuie decat sa ne deschidem mintile si inimile pentru a realiza fiintele infinite care suntem. Acest lucru inseamna trezirea la
spiritualitatea noastra, la propria noastra natura autentica. Chiar si cuvantul ''spiritualitate'' sugereaza ca este ceva acolo, cand de fapt
ceea ce ramane dincolo de a face si a gandi nu este decat constiinta. Deci a face este a nu face: a te opri, a asculta, a privi, a simti si
a fi. Inseamna a-ti urma gandurile si emotiile pana la sursa lor. Inseamna a fi complet in moment, indiferent de ce ne prezinta
experientele noastre. Ceea ce percepem noi si in interior si in exterior sunt constructiile noastre creative care ne conduc catre fiinta
noastra cea mai interioara. Calatoria interioara, cea in care ne aflam cu totii fie ca realizam asta sau nu, este o calatorie a
constientizarii. Acea crestere spirituala dorita de atat de multi este o chemare din interior pentru a recunoaste cine si ce suntem. In
starea de liniste si tacere noi vom gasi ceea ce am cautat. sursa: www.scottrabalais.com
Intrebare: Vreau sa cresc spiritual, dar nu stiu sigur cum. Cum sa devin mai spiritual? Raspuns: Cand ne aflam in mijlocul constiintei
separarii, este ceva comun ca noi sa credem ca a face este raspunsul la orice intrebare. De la nastere majoritatea dintre noi am fost
invatati ca a face inseamna a progresa si, pana la un anumit punct, este adevarat. Dar cand vine vorba despre spiritualitate, a face
nu este neaparat raspunsul corect. In principiu, actiunea este o manifestare a complexului minte-corp. Cand facem, noi in mod
caracteristic angajam si mintea si corpul in realizarea unei sarcini. Indoctrinarea noastra culturala, care promoveaza valorile statusului
sau realizarilor, intareste ideea de a face pentru a atinge un scop sau un sens economic, a face bani. Statusul, realizarea, obtinerea
scourilor si a face bani sunt toate foarte bune si la moda, dar ele nu ne conduc neaparat la o crestere spirituala sau o realizare de
sine.Taramul fizic este sinonim cu a face, in timp ce taramul mental se afla acolo unde noi experimentam gandirea si
simtirea.Gandirea poate fi privita ca o forma pentru a face, desi poate ca nu este atat de evidenta ca si actiunea fizica. In taramul
spiritual noi intalnim starea de a fi. In timpc e a face si a gandi angajeaza corpul si mintea, a fi nu angajeaza pe nici un a dintre ele.In
schimb, a fi este constiinta simpla, care nu necesita nici un efort special sau vreun proces complex de gandire. Este elefantul in
camera, si deci sa ne ascundem esenta a cine suntem astfel incat sa nu il observam de dragul gandirii sau de a face. Ganditi-va ca vi
s-a dat o directiva pentru A FI CONSTIENT. Ce ati face? Ei bine, nimic! Constientizarea nu necesita actiune, doar atentie. Necesita
constientizare, dorinta de a vedea. De secole misticii au declarat importanta tacerii si a linistii pentru a realiza divinitatea interioara.
Starile de tacere si de liniste nu au nici o legatura cu actiunea sau cu gandul. Tacerea este antiteza actiunii; linistea este cea care
ramane cand procesul gandirii dispare. Ideea ca cineva vrea sa devina mai spiritual este cam la fel ca apa care vrea sa devina apa.
Noi toti suntem spirituali, desi multi dintre noi nu suntem constienti de natura noastra spirituala. Desi am putea deveni mai constienti
de esenta noastra spirituala, aceasta constientizare nu schimba natura a cine si ce suntem. Se schimba ceea ce percepem sau ceea
ce permitem sa intre in campul nostru de experienta.Doar pentru ca traim intr-o cutie de ani de zile asta nu inseamna ca nu exista nici
o experienta in afara cutiei. Cand decidem sa ridicam capacul si sa iesim din cutie, natura noastra nu se schimba, se schimba doar
ceea ce constientizam. A deveni implica actiune, cum ar fi a lucra sau a evolua pentru a atinge o anumita stare a completarii. Nu
trebuie decat sa ne deschidem mintile si inimile pentru a realiza fiintele infinite care suntem. Acest lucru inseamna trezirea la
spiritualitatea noastra, la propria noastra natura autentica. Chiar si cuvantul ''spiritualitate'' sugereaza ca este ceva acolo, cand de fapt
ceea ce ramane dincolo de a face si a gandi nu este decat constiinta. Deci a face este a nu face: a te opri, a asculta, a privi, a simti si
a fi. Inseamna a-ti urma gandurile si emotiile pana la sursa lor. Inseamna a fi complet in moment, indiferent de ce ne prezinta
experientele noastre. Ceea ce percepem noi si in interior si in exterior sunt constructiile noastre creative care ne conduc catre fiinta
noastra cea mai interioara. Calatoria interioara, cea in care ne aflam cu totii fie ca realizam asta sau nu, este o calatorie a
constientizarii. Acea crestere spirituala dorita de atat de multi este o chemare din interior pentru a recunoaste cine si ce suntem. In
starea de liniste si tacere noi vom gasi ceea ce am cautat. sursa: www.scottrabalais.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu