un mesaj de la Scott Rabalais 6 octombrie 2010
Cu greu mai exista un subiect care sa poata crea o mai mare dezbatere decat ideea de adevar. Timp indelungat scolarii, filozofii si
invatatii si-au declarat parerile asupra faptului daca creatorul exista sau nu, daca mai exista viata pe late planete sau nu, daca exista
viata de apoi, printre alte intrebari. In istoria noastra recenta, cautarea adevarului a fost una in mare masura intelectuala. Oamenii de
stiinta si cercetatorii lucreaza in linia intai in explorarea naturii existentei cu ajutorul ipotezei, analizei si logicii. Rasa umana este
obisnuita sa fie convinsa de propria versiune a adevarului printr-un inteles empiric si folosul intelectului, decat sa paseasca intr-o stare
transcendentala. Noi experimentam in aceasta inalta constiinta o intreaga viziune diferita a adevarului.Cand ne percepem pe noi
insine ca fiind lumina, percepem in schimb adevarul.Acest adevar este cine si ce suntem. Se afla in mijlocul a ceea ce este esenta
cosmosului si vede intreaga noastra existenta cu puritate si claritate. Este o ''cunoastere'' care este dincolo de atingerea scurta a
intelectului. Este o realizare prin rezonanta si mai putin prin logica si deductie. La acest nivel de constientizare, nu mai exista credinte,
judecari sau opinii; nu mai este nevoie de dovezi. Adevarul este simplu si limpede. Cand nu suntem constienti de natura noastra ca si
lumina, constiinta noastra este limitata la experienta senzoriala a acestei minti/corp. Orice se afla in afara acelei experiente este vazut
ca pe ceva ''necunoscut'' si, uneori, ''necunoscubil''. In acea stare avem tendinta de a crea teorii, crezuri si credinte pentru a ne
satisface intelectul despre ce inseamna ''dincolo'', decat sa facem o calatorie in interior pentru o realizare directa a adevarului.Din
constiinta noastra ca si lumina, noi vedem experienta umana dintr-o perspectiva mai inalta. Cand fiinta de lumina(sufletul) doreste sa
se incarneze pe planeta, incorporeaza o fiinta fizica in constiinta sa. Aceasta fiinta fizica consta, in parte, dintr-un sistem senzorial
care permite fiintei sufletesti sa functioneze pe planul pamantesc intr-o realitate tridimensionala. Printre capacitatile acestui sistem
senzorial se afla cele cinci simturi bine cunoscute, vazul, auzul, mirosul, atingerea si gustul. Aceste simturi sunt in principiu receptori si
transmitatori de vibratie care ne permit sa percepem mediul nostru inconjurator imediat. In timp ce sistemul nostru senzorial intretine
vibratiile prin cele cinci simturi ale noastre, capacitatea de a crea prin acesta este deasemenea una inerenta in sistemul mintii
umane.Gandul nu este decat o simpla energie tradusa de catre sistemul mintii pentru a fi folosit de un astfel de sistem.Gandul in
sine nu este decat o functie a sistemului nostru senzorial, gandul este manifestarea luminii. In constiinta transcedentala, noi realizam
ca acest sistem minte/corp nu este decat un ''costum spatial'' pe care il purtam cat timp stam pe aceasta planeta, cam la fel cum si un
astronaut ar purta un costum spatial pe luna pentru a permite existenta fizica in acel mediu unic.Cat timp suntem constienti ca acel
costum spatial nu este astronautul in sine, pe pamant avem tendinta adesea de a vedea ''costumul spatial'' minte/corp ca o identitate
a fiintei umane. Noi ne identificam sistemul nostru senzorial uman si mintea ganditoare cu cine suntem si nu suntem constienti de
''identitatea'' expansiva infinita ca si fiinte de lumina. In mod interesant, ''costumul spatial'' minte/corp pe care il purtam pentru
existenta noastra pamanteana este de lumina, asa cum este intreaga existenta. Nu este cu totul corect sa spunem ca sistemul
minte/corp nu este real sau ca este o iluzie; este pur si simplu o frecventa de lumina care este compatibila cu experienta
tridimensionala. Lumina are multe frecvente, inclusiv cele percepute ca si gand sau materie. In lumina(adevar), noi vedem ca totul
este energie, chiar si cea mai densa materie. Toate simturile noastre sunt energie. Corpurile noastre si creierele noastre sunt energie.
Gandul in sine este o energie cu o vibratie mai inalta si mai rapida decat cea a materiei. Fiecare gand are propriul sau ritm vibrational.
Tot ce vedem, auzim, mirosim, gustam si atingem, este o reprezentare a luminii.Corpurile noastre sunt constructii care exista in
constiintele noastre. Noi nu le vedem ca si lumina pentru ca noi le percepem prin sistemul senzorial care serveste experienta
tridimensionala. Doar atunci cand putem transcede sistemul senzorial noi ne putem vedea ca lumina si energie.Noi putem
experimenta totul ca fiind lumina dezactivand semnificativ sistemul senzorial. Ce este meditatia daca nu linistirea simturilor? Practica
tipica a meditatiei adesea include inchiderea ochilor(vazul), intr-un spatiu tacut(auzul), intr-o pozitie sezuta(a simti), in timp ce stimulii
gustului si a mirosului sunt adusi la un nivel extrem de scazut. In mediatie suntem capabili sa percepem energii inalt frecventionale
care merg practiv neobservate atunci cand sistemul nostru senzorial este puternic activat. Ganditi-va la o experienta tipica in care
suntem bombardati de stimulii celor cinci simturi. Pur si simplu mergand pe o strada aglomerata dintr-un oras mare va va trezi
simturile la un grad extrem de avansat. Noi vedem cladirile inalte si trecatorii. Auzim zgomotele masinilor si conversatiile ocazionale.
Mirosim mancarea care se gateste in restaurantele din apropiere si de la standuri. Simtim pamantul in picioarele noastre si tavanul
cand la in metrou se anunta cate ceva. Si poate mancam si un covrig, asadar ne stimulam toate cele 5 simturi odata. Este o lume a
aventurii si este a noastra pentru a o experimenta si a ne bucura de ea. Totusi, suntem capabili a pune de-o parte ''costumul spatial''
si mintea ganditoare pentru a experimenta stimulii taramurilor inalte deasemenea. Noi suntem mult mai mult decat ceea ce
experimentam prin sistemul nostru senzorial si mintea ganditoare. Perceptiile sistemului celor 5 simturi sunt infinit microscopice in
comparatie cu perceptiile de dincolo de sistem. Intelepciunea luminii este mult mai mareata decat cunoasterea mintii.Experienta de a
privi un film este comparabila cu perceptia propriilor 5 simturi ca si fiinta umana. Cand privesti un film pe un ecran lat de cinema, noi
nu vedem, desigur actorul cu adevarat. Ceea ce percepem sunt niste puncte pe un ecran. Aceste puncte sunt energie, asa cume ste
intreaga existenta in esenta sa si o asemenea energie este perceputa de simtul nostru vizual si proiectata pentru a aparea ca un
actor.Cand noi privim o fiinta umana ''in persoana'', acelasi adevar este valabil. Natura lor este energia si totusi noi ii percepem ca si
umani. Ceea ce experimentam noi este pur si simplu o proiectie a acelei energii pe care mintea noastra o citeste ca fiind ceva solid,
identificand-o cu o fiinta umana. Fara sistemul senzorial uman, noi i-am experimenta ca si lumina. In schimb noi ii citim ca fiind
corpuri, haine, cuvinte spuse, un anumit miros si asa mai departe. In mod interesant apoi, cand privim un film, noi vedem o proiectie
(filmul) a unei proiectii(o persoana). Este o proiectie dubla, si totusi poate parea atat de real incat noi reactionam prin ras sau plans;
ne implicam in poveste. Acesta este scopul sistemului senzorial si al mintii ganditoare-de a traduce si a interpreta energia in folosul
planului tridimensional. Perceptia transedentala este cea care ne permite sa experimentam o realitate tridimensionala in timp ce
suntem constienti de existenta ca fiind lumina. Ne putem bucura la privirea unui frumos apus de soare, de mirosul unui trandafir, de
sunetul cantecului nostru preferat, de gustul unei inghetate si de sentimentul unei imbratisari calde. Si totusi, paradoxal, suntem
constienti ca suntem lumina si ca toata existenta este aceasi lumina si tot ce experimentam este un alt aspect al cine si ce suntem.
Experienta noastra in interiorul si in exteriorul luminii este adevarul insusi. Nu gasim adevarul numai in carti, descoperind atomul sau
urmand o religie. Asa cum descoperim natura noastra profunda, noi cadem in adevar. Este acolo, ne asteapta. Cand il experimentam
il cunoastem. Nu poate fi explicat sau dovedit, caci explicatia si dovada sunt ale intelectului. In constiinta inalta realizam ca noi suntem
adevarul si ca adevarul suntem noi. sursa: www.lightworkers.org
Cu greu mai exista un subiect care sa poata crea o mai mare dezbatere decat ideea de adevar. Timp indelungat scolarii, filozofii si
invatatii si-au declarat parerile asupra faptului daca creatorul exista sau nu, daca mai exista viata pe late planete sau nu, daca exista
viata de apoi, printre alte intrebari. In istoria noastra recenta, cautarea adevarului a fost una in mare masura intelectuala. Oamenii de
stiinta si cercetatorii lucreaza in linia intai in explorarea naturii existentei cu ajutorul ipotezei, analizei si logicii. Rasa umana este
obisnuita sa fie convinsa de propria versiune a adevarului printr-un inteles empiric si folosul intelectului, decat sa paseasca intr-o stare
transcendentala. Noi experimentam in aceasta inalta constiinta o intreaga viziune diferita a adevarului.Cand ne percepem pe noi
insine ca fiind lumina, percepem in schimb adevarul.Acest adevar este cine si ce suntem. Se afla in mijlocul a ceea ce este esenta
cosmosului si vede intreaga noastra existenta cu puritate si claritate. Este o ''cunoastere'' care este dincolo de atingerea scurta a
intelectului. Este o realizare prin rezonanta si mai putin prin logica si deductie. La acest nivel de constientizare, nu mai exista credinte,
judecari sau opinii; nu mai este nevoie de dovezi. Adevarul este simplu si limpede. Cand nu suntem constienti de natura noastra ca si
lumina, constiinta noastra este limitata la experienta senzoriala a acestei minti/corp. Orice se afla in afara acelei experiente este vazut
ca pe ceva ''necunoscut'' si, uneori, ''necunoscubil''. In acea stare avem tendinta de a crea teorii, crezuri si credinte pentru a ne
satisface intelectul despre ce inseamna ''dincolo'', decat sa facem o calatorie in interior pentru o realizare directa a adevarului.Din
constiinta noastra ca si lumina, noi vedem experienta umana dintr-o perspectiva mai inalta. Cand fiinta de lumina(sufletul) doreste sa
se incarneze pe planeta, incorporeaza o fiinta fizica in constiinta sa. Aceasta fiinta fizica consta, in parte, dintr-un sistem senzorial
care permite fiintei sufletesti sa functioneze pe planul pamantesc intr-o realitate tridimensionala. Printre capacitatile acestui sistem
senzorial se afla cele cinci simturi bine cunoscute, vazul, auzul, mirosul, atingerea si gustul. Aceste simturi sunt in principiu receptori si
transmitatori de vibratie care ne permit sa percepem mediul nostru inconjurator imediat. In timp ce sistemul nostru senzorial intretine
vibratiile prin cele cinci simturi ale noastre, capacitatea de a crea prin acesta este deasemenea una inerenta in sistemul mintii
umane.Gandul nu este decat o simpla energie tradusa de catre sistemul mintii pentru a fi folosit de un astfel de sistem.Gandul in
sine nu este decat o functie a sistemului nostru senzorial, gandul este manifestarea luminii. In constiinta transcedentala, noi realizam
ca acest sistem minte/corp nu este decat un ''costum spatial'' pe care il purtam cat timp stam pe aceasta planeta, cam la fel cum si un
astronaut ar purta un costum spatial pe luna pentru a permite existenta fizica in acel mediu unic.Cat timp suntem constienti ca acel
costum spatial nu este astronautul in sine, pe pamant avem tendinta adesea de a vedea ''costumul spatial'' minte/corp ca o identitate
a fiintei umane. Noi ne identificam sistemul nostru senzorial uman si mintea ganditoare cu cine suntem si nu suntem constienti de
''identitatea'' expansiva infinita ca si fiinte de lumina. In mod interesant, ''costumul spatial'' minte/corp pe care il purtam pentru
existenta noastra pamanteana este de lumina, asa cum este intreaga existenta. Nu este cu totul corect sa spunem ca sistemul
minte/corp nu este real sau ca este o iluzie; este pur si simplu o frecventa de lumina care este compatibila cu experienta
tridimensionala. Lumina are multe frecvente, inclusiv cele percepute ca si gand sau materie. In lumina(adevar), noi vedem ca totul
este energie, chiar si cea mai densa materie. Toate simturile noastre sunt energie. Corpurile noastre si creierele noastre sunt energie.
Gandul in sine este o energie cu o vibratie mai inalta si mai rapida decat cea a materiei. Fiecare gand are propriul sau ritm vibrational.
Tot ce vedem, auzim, mirosim, gustam si atingem, este o reprezentare a luminii.Corpurile noastre sunt constructii care exista in
constiintele noastre. Noi nu le vedem ca si lumina pentru ca noi le percepem prin sistemul senzorial care serveste experienta
tridimensionala. Doar atunci cand putem transcede sistemul senzorial noi ne putem vedea ca lumina si energie.Noi putem
experimenta totul ca fiind lumina dezactivand semnificativ sistemul senzorial. Ce este meditatia daca nu linistirea simturilor? Practica
tipica a meditatiei adesea include inchiderea ochilor(vazul), intr-un spatiu tacut(auzul), intr-o pozitie sezuta(a simti), in timp ce stimulii
gustului si a mirosului sunt adusi la un nivel extrem de scazut. In mediatie suntem capabili sa percepem energii inalt frecventionale
care merg practiv neobservate atunci cand sistemul nostru senzorial este puternic activat. Ganditi-va la o experienta tipica in care
suntem bombardati de stimulii celor cinci simturi. Pur si simplu mergand pe o strada aglomerata dintr-un oras mare va va trezi
simturile la un grad extrem de avansat. Noi vedem cladirile inalte si trecatorii. Auzim zgomotele masinilor si conversatiile ocazionale.
Mirosim mancarea care se gateste in restaurantele din apropiere si de la standuri. Simtim pamantul in picioarele noastre si tavanul
cand la in metrou se anunta cate ceva. Si poate mancam si un covrig, asadar ne stimulam toate cele 5 simturi odata. Este o lume a
aventurii si este a noastra pentru a o experimenta si a ne bucura de ea. Totusi, suntem capabili a pune de-o parte ''costumul spatial''
si mintea ganditoare pentru a experimenta stimulii taramurilor inalte deasemenea. Noi suntem mult mai mult decat ceea ce
experimentam prin sistemul nostru senzorial si mintea ganditoare. Perceptiile sistemului celor 5 simturi sunt infinit microscopice in
comparatie cu perceptiile de dincolo de sistem. Intelepciunea luminii este mult mai mareata decat cunoasterea mintii.Experienta de a
privi un film este comparabila cu perceptia propriilor 5 simturi ca si fiinta umana. Cand privesti un film pe un ecran lat de cinema, noi
nu vedem, desigur actorul cu adevarat. Ceea ce percepem sunt niste puncte pe un ecran. Aceste puncte sunt energie, asa cume ste
intreaga existenta in esenta sa si o asemenea energie este perceputa de simtul nostru vizual si proiectata pentru a aparea ca un
actor.Cand noi privim o fiinta umana ''in persoana'', acelasi adevar este valabil. Natura lor este energia si totusi noi ii percepem ca si
umani. Ceea ce experimentam noi este pur si simplu o proiectie a acelei energii pe care mintea noastra o citeste ca fiind ceva solid,
identificand-o cu o fiinta umana. Fara sistemul senzorial uman, noi i-am experimenta ca si lumina. In schimb noi ii citim ca fiind
corpuri, haine, cuvinte spuse, un anumit miros si asa mai departe. In mod interesant apoi, cand privim un film, noi vedem o proiectie
(filmul) a unei proiectii(o persoana). Este o proiectie dubla, si totusi poate parea atat de real incat noi reactionam prin ras sau plans;
ne implicam in poveste. Acesta este scopul sistemului senzorial si al mintii ganditoare-de a traduce si a interpreta energia in folosul
planului tridimensional. Perceptia transedentala este cea care ne permite sa experimentam o realitate tridimensionala in timp ce
suntem constienti de existenta ca fiind lumina. Ne putem bucura la privirea unui frumos apus de soare, de mirosul unui trandafir, de
sunetul cantecului nostru preferat, de gustul unei inghetate si de sentimentul unei imbratisari calde. Si totusi, paradoxal, suntem
constienti ca suntem lumina si ca toata existenta este aceasi lumina si tot ce experimentam este un alt aspect al cine si ce suntem.
Experienta noastra in interiorul si in exteriorul luminii este adevarul insusi. Nu gasim adevarul numai in carti, descoperind atomul sau
urmand o religie. Asa cum descoperim natura noastra profunda, noi cadem in adevar. Este acolo, ne asteapta. Cand il experimentam
il cunoastem. Nu poate fi explicat sau dovedit, caci explicatia si dovada sunt ale intelectului. In constiinta inalta realizam ca noi suntem
adevarul si ca adevarul suntem noi. sursa: www.lightworkers.org
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu