Intrebare : Cum ii putem ajuta pe copii si pe altii pe care ii iubim , sa isi transceada inconstienta? Sau este necesar ca
ei sa treaca prin aceasta pe cont propriu?
E.T : Exista multi copii nascuti in zilele noastre, care poate nu trebuie sa treaca prin inconstienta profunda prin care au
trecut adultii, prin care am trecut si eu, cu siguranta. Si deasemenea, exista mai multi copii nascuti in zilele noastre cu parinti care
sant in procesul de trezire sau paritni relativ constienti. In generatia mea, nu am intalnit parinti constienti ; s-ar putea sa mai fi
existat cativa, dar rari. Si acum sant inca rari, dar mai putin rari decat inainte. Mi-am iubit parintii , dar ei erau profund inconstienti.
Deci, intrebarea este , cum sa-i ajutam pe copii sa fie relativ constienti, astfel incat, sa nu fie atrasi in inconstienta de masa care
inca mai persista in cultura de masa si in tehnologia care promoveaza inconstienta si comportamentul dependent. cea mai
puternica invatatura nu este sa le spuneti ce sa faca, ci starea voastra de constiinta acasa.Aceasta este fundatia invataturii pentru
copiii vostri. Nu are nimic de a face cu predarea, fundatia pentru transmiterea constiintei nu reprezinta nici macar dorinta de a le
transmite constiinta, ci a mentine spatiul prezentei, asa cum interactionati cu ei acasa. Deasemenea, a mentine prezenta cat de
mult este posibil, asa cum interactionati cu sotul vostru. Exista o relatie acolo care ii va afecta,fie cu prezenta sau cu corpul
durere. Cel mai vital lucru, inainte de a gandi sau face ceva este sa fiti constienti. Ei observa cum va comportati voi si iau aceasta
in considerare, pana la un anumit punct. Desigur, o alta influenta este cultura de masa, asa cum ei petrec mai mult timp la scoala.
Ocazional, pot exista lucruri pe care le puteti arata, astfel incat ei raman in legatura cu experinta imediata, cu experienta
senzoriala. Nu-i lasati sa piarda legatura cu natura. Deci, multi copii din zilele noastre sant atat de implicati in jocurile tehnologice
si ei nu mai experimenteaza natura deloc. Aceasta le este total straina. Acesta este un lucru daunator. Este o mare pierdere, sa fii
privat de experienta imediata a lumii naturale, care va pune in legatura cu nivelele profunde ale propriei voastre fiinte. A avea un
animal acasa este de mare ajutor. Daca copiii relationeaza cu un caine, aceasta este o relatie non-conceptuala. Puteti atinge
cainele, il puteti privi. Iesind in natura periodic, fara jocurile pe care copiii le folosesc de obicei. Privitul la televizor este o stare
semi-comatoasa de hipnoza. Poate nu este atat de usor, deoarece toti ceilalti fac acelasi lucru. Nu trebuie eliminat complet acest
fel de activitate, dar ar trebui descurajati sa-si petreaca 100% din timpul lor liber la televizor. Iesiti cu ei in natura, fara jocuri.
Incurajati-i catre experienta senzoriala - sa atinga, sa simta , sa priveasca lucruri. Incurajati-i sa nu confunde etichetarea
conceptuala cu adevarata cunoastere sau experienta. Cand copii invata limbajul, incurajati-i sa nu puna pe picior de egalitate
conceptele cu realitatea. Cand ii invatati ceva, incurajati-i sa atinga, sa vada, sa simta, nu doar sa spuneti :" aceasta se numeste
asa". Continuati sa priviti acel lucru. Altfel, va opriti din experimentat - si tot ceea ce aveti este o eticheta mentala.
INTREBARE: Ei eticheteaza, deasemenea. Am observat aceasta la fiica mea, ea va veni acasa si va spune :" Sant
proasta".
E.T : Acesta este un mod bun de a o incuraja sa nu se identifice cu gandurile ei. Deci, daca puteti sublinia ca acesta
este doar un gand si ca ea nu trebuie sa creada in fiecare gand care apare. Daca puteti lucra cumva cu copiii sa realizeze ca ei nu
sant gandurile lor , caci exista un spatiu intre ei si gandurile lor, sa-si observe gandurile si cand acestea apar, le puteti explica :"
Nu este mai mult decat un gand" si acesta nu este realitatea, nu reprezinta adevarul. Majoritatea umanilor au un corp-durere. Nu
va identificati cu corpul-durere, prin a arata ca acesta este corpul durere. Am spus adesea sa nu folositi de numirea
de"corp-durere" pentru copiii vostri. Dati-i alta denumire, numiti-l altfel si mentionati-l atunci cand sant coplesiti de acesta.
Subliniati apoi: " Ce s-a intamplat de esti atat de coplesit?" si asa apare un raspuns. Exista emotia si exista constiinta. Incurajati
acest fel de lucruri, astfel incat ei sa fie capabili sa priveasca emotia care ii copleseste din cand in cand. Si dupa eveniment , nu
pe parcursul acestuia, spuneti-le :" Ce s-a intamplat de te-a coplesit, incat ai inceput sa tipi ieri? Ce a fost asta? Cum te-ai simtit?"
sau inventati tot felul de jocuri , astfel incat sa-i faceti sa poata constientiza. Apoi :" Sa asteptam ca data viitoare sa sosesca si sa
vedem cum se simte". Daca soseste, puteti clarifica dupa ce v-ati trezit dimineata din corpul -durere - " acelasi lucru mi s-a
intamplat si mie". Cheia in educatie este sa aratati posibilitatea de a fi constient, mai degraba decat sa va identificati intotdeauna
cu ceea ce rasare in mintea lor.
Sursa: www.spiritlibrary.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu