vineri, iulie 10, 2009

Scrisoarea lui Geoffrey din iulie 2009 de Geoffrey Hoppe





Am cabalizat intreaga scoala de trei zile DreamWalker Death (trecerea prin moarte) de cel putin sase ori.Eu si Linda am condus instruirea
DreamWalker Death de tot atatea ori. Eram increzator ca stiu materialele foarte bine-fara sex si carne dupa DreamWalk; sa petrec o ora in fiecare
zi cu clientul; sa am intotdeauna obiectele de reconectare la indemana; sa nu indrum prin DreamWalk o sinucidere, un alcoolic sau un dependent
de droguri. Stiu cursul lui Saint Germain DreamWalk pe dinafara. Sau asa am crezut. Fratele meu mai mare Chris a fost diagnosticat cu cancer
cam acum doi ani. Chris a suportat mai mult de 12 operatii. Dupa un an de lupta, testele au aratat ca acel corp era relativ curatat de cancer. Apoi a
reaparut din nou la inceputul acestui an.Au urmat si mai multe operatii si chimio-terapie.Si mai multe spitale si medicamente. Nu numai ca se lupta
cu cancerul, dar era si prins in birocratia nebuna a sistemului medical. Saptamana trecuta am inceput sa fac DreamWalk pre-moarte cu Chris.
Spitalul l-a eliberat pentru a fi ingrijit acasa, ceea ce insemna ca mai este doar o problema de timp inainte ca el sa-si elibereze corpul fizic. Chris
avea doar 56 de ani, deci a fost putin cam dificil pentru sotia sa, cele doua fiice ale sale si cei sase frati si surori, in care ma includ. Primele trei
nopti DreamWalk pentru pre-moarte au fost chiar linistite. M-am conectat cu Chris asa cum ne-a invatat Saint-Germain, nu am vorbit prea mult.
Cel mai important lucru este doar sa fii acolo. Parea ca Chris imi simtea prezenta dar in starea lui de vis si schimbata de atatea medicamente, nu
intelegea cu adevarat de ce sunt eu acolo. I-am comunicat ca eu sunt disponibil pentru el si ca ma voi intoarce in fiecare zi. In a patra zi conectia
intre mine si Chris in sfarsit s-a solidificat. Stateam intins in pat in acea noapte, doar fiind acolo pentru el in celelalte taramuri. El m-a recunoscut
constient. Am vorbit, am tot vorbit o ora. El mi-a explicat cat de frumos este ''acolo'' si cum nu ar mai dori sa se mai intoarca in corpul sau fizic. El a
vorbit despre sentimentul de libertate si creativitate. Lucrul care m-a socat a fost declaratia sa repetata ''asta nu sunt eu'' cum se uita catre corpul
sau fizic si la viata sa. Ceea ce vroia sa spuna este ca ''spiritul'' sau este adevaratul sau sine. El a fost uimit de cate a adus in viata si jocurile sale
ca si Chris, dar cat de mica este acea parte in comparatie cu ''adevaratul'' sine. Urmatoarele patru nopti cu Chris au fost remarcabile.El nu a avut
regrete in viata sa. Nu a fost pierdut. Nu a fost trist, si nu cerea sa se intoarca inapoi. El se simtea de fapt mult mai bine acum decat s-a simti ani
de zile. Mi s-a schimbat intreaga perspectiva asupra procesului mortii. La ora 2:30 ieri dupa-amiaza am primit un telefon de la suroruile mele. Chris
a trecut in celalalt taram acum cateva minute.Desi stiam ca este iminent, si indiferent de fericirea pe care am simtit-o in timpul conectiilor pentru
pre-moarte cu Chris, lacrimile au aparut. Nu imi voi mai vedea fratele niciodata. Si cum ramane cu cele doua fiice frumoase ale lui? Propria
mortalitate m-a lovit peste fata acum ca fratele meu mai mare a plecat. Dupa ce m-am obisnuit cu vestea plecarii lui am inceput procesul obisnuit
DreamWalk. Au disparut bijuteriile (un ceas si un inel). Am introdus vegetalele si fructele. Conform lui Saint Germain, nu ar trebui sa mancam
nimic care ''merge, zboara, se taraste sau inoata'' cat timp facem un DreamWalk.M-am intins si am inceput sa ma conectez cu Chris. A durat ceva
timp pentru a simti conectia pentru ca el era intr-un alt loc acum. Cu adevarat trecuse in partea cealalta.Inca odata, nu exista nici o tristete sau
frica. Dupa doar cateva minute el mi-a simtit prezenta. A fost o reuniune frumoasa! Ca de la frate la frate, suflet la suflet. Chris a inceput sa-mi
povesteasca despre tranzitia sa si uneori eu am ras.In aceasi mainiera exuberanta el mi-a spus cat de usor a fost, ca a fost ca o explozie de
fericire atunci cand a fost eliberat din corp si cum acum se simte mult mai viu decat atunci cand era viu. Eu am ras pentru ca era ca si cum el
incerca sa ma convinga sa ma alatur lui. In timpul sesiunii noastre el tot aparea si disparea de mai multe ori.El mi-a explicat ca isi verifica familia si
prietenii, pe multi care abia auzeau despre moartea lui.Din ceea ce ne-a invatat Saint Germain am invatat sa-mi mentin prezenta ''pe cale'', si sa
nu alerg de colo incoace si sa-mi urmaresc fratele. De fiecare data el se intorcea la mine si vorbea entuziastmat despre noua sa realitate. La
sfarsitul sesiunii el m-a facut sa promit ca voi transmite un mesaj pentru familia sa. Mesajul a fost simplu: el este foarte bine, nimeni nu trebuie sa
se ingrijoreze. Am incercat sa-mi amintesc daca Saint Germain aproba transmiterea mesajelor catre membrii familiei, dar eu i-am promis lui Chris.
Voi verifica manualul DreamWalk al lui Saint Germain mai tarziu pentru a vedea daca sunt in cutia cu penalizari.Aseara am trimis un e-mail fratilor
si surorilor mele cu mesajul lui Chris. In aceasta dimineata nu a existat nici o replica de la nici unul dintre ei. Doamne, ei si-au facut griji pentru
mine in ultimii 10 ani si acum probabil au o adunare de familie in care discuta despre ''conditia'' mea. Chiar acum cateva minute am primit un
mesaj foarte emotionant de la un alt frate care traieste in Texas. El mi-a impartasit ca a simtit prezenta lui Chris in jurul sau in ultimele zile. Si una
dintre cele trei surori ale mele a raspuns ca ea vorbeste cu Chris in felul sau propriu. Uimitor. Eu sunt profund recunoscator ca am invatat sa fiu un
DreamWalk. Este un dar pentru mine sa fiu capabil sa merg dincolo de suferinta tipica atunci cand pierzi pe cineva drag. Ma ajuta sa depasesc
unele frici proprii in privinta mortii. Si mi-a adus noi intelegeri personale despre cailor Spiritului. Moartea-unul dintre cele mai mari mistere ale vietii
-nu mai este un asemenea mister pentru mine azi. sursa: http://www.crimsoncircle.com/